Ana Ilca Mureșan vine din Câmpia Transilvană, cu o admirabilă încredere în vitalitatea folclorului autentic și ne dă speranța că nu e totul pierdut, sufletul satului e încă viu, că se mai poate cânta, că mai există folclor necontrafăcut. Vocea și timbrul ei au vocația spațiului deschis, sună natural pe o cărare din pădure, între dealuri, sau pe ulița satului. Dar și pe scenă. Ana Ilca Mureșan cântă, cu versul și cu starea sufletească. Cântecele ei sunt când dulci ca mierea, când iuți ca poprica, sunt când certărețe, când tandre, când nu-și mai încap în portative de bucurie, când cad în melodii amare și nostalgii după paradisul pierdut al tinereții. Aici e pornită să dea foc lumii, chiar și în fundul apei, aici e gata să o protejeze ca pe un lucru fragil și drag, făcându-i casa în oiagă, aci aprinde cârciumile, aci îi ard călcâile când aude cetera, aci blesteamă să „ardă pădurea” și să sece apele, aci e în stare să coase cu acul frunzele de crengi în toată pădurea, ca să nu se scuture toamna, aci e gata să facă iubirii casă în rai...
Ciocolata a determinat întotdeauna pasiune, iubire și artă, reprezentând una dintre cele mai apreciate produse alimentare. A fost unul dintre cadourile aduse din meleaguri descoperite peste ocean de către Cristofor Columb. Era văzută ca fiind băutura zeilor și cel mai rafinat cadou care se putea face cuiva. A determinat studii și cercetări, pentru o îmbunătățire a gustului, a aromei, a savorii.
Născut în sudul țării, în Bălceștii de Vâlcea, acum mai bine 60 de ani, baritonul Dan Dumitrana și-a dedicat întreaga viață muzicii. Deși a avut numeroase oferte de a se stabili și a se afirma înafara țării, mereu s-a întors în România, în Ardeal, considerând Clujul ca fiind unic pentru că aici se îmbină armonios credințe și culturi.
Tradițiile, obiceiurile populare, dansul sau jocul și muzica populară reprezintă ceea ce definește un popor, o națiune, dar și o regiune, un spațiu, o comunitate. Fiecare element conferă o notă aparte acelui ținut, o identifică cu o personalitate unică și de neconfundat. Și totul are o prezență aparte în arealul ce-l definește.
Când, în 1994, Ansamblul folcloric Dor Transilvan debuta fulminant la festivalul internațional Cerbul de Aur, își propunea, realist sau nu, să ajungă un mesager cultural al Clujului, de valoare internațională. Era o dorință firească, în calitate de continuator al renumitului ansamblu Rapsodia Someșană al Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca. Era o ambiție motivată de palmaresul celebrului ansamblu Rapsodia Someșană, ambiție sprijinită de sindicatul și conducerea Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca, unde noul director al companiei, ing. Liviu Neag și președintele de atunci al sindicatului, Tiberiu Groza, făceau echipa comună în dezvoltarea activităților culturale din companie, în paralel cu eforturile de modernizare a transportului public din municipiu.
Conferința de Leadership Feminin The Woman și Revista The Woman - în lumina reflectoarelor în luna martie

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, o instituţie de succes în inima Transilvaniei

Kinderland

ORIZONT TV, televiziunea românească ce promovează valorile tradiționale

Salon Tresor, alegerea fericită

Interviu - Femeia Creativă

Ansamblul folcloric studenţesc Mărţişorul al Casei de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca 1957-2017 - Măiestrie şi performanţă

GRAND HOTEL NAPOCA – un loc de suflet, un loc cu suflet

Romeo & Julia SALENO – Vocile iubirii

INTERVIU - Preotul clujean Dan Goga, strănepot al poetului Octavian Goga

INTERVIU - Raul Stör, antreprenor, proprietarul magazinului Men's Club

Ana Ilca Mureşan | Am fost o norocoasă pentru că m-am născut într-o casă unde cetera era în cui, lângă icoană